joi, 10 septembrie 2009

just these stark words I find


We held hands on the last night on earth.
Our mouths filled with dust,
We kissed in the fields under the trees,
screaming like dogs, bleeding dark into the leaves.
It was empty on the edge of town
but we knew everyone floated along the bottom of the river.
So we walked through the waste
where the road curved into the sea
and the shattered seasons lay,
and the bitter smell of burning was on you like a disease.
In our cancer of passion you said death is a midnight runner.

The sky had come crashing down
like the news of an intimate suicide.
We picked up the shards
and formed them into shapes of stars
that wore like an antique wedding dress.
The echoes of the past broke the hearts of the unborn
as the ferris wheel slowed to a stop.
The few insects skittered away in hopes of a better pastime.
I kissed you at the apex of the maelstrom
and asked if you would accompany me in a quick fall,
but you made me realise that my ticket wasn't good for two.
I rode alone.

You said the cinders are falling like snow.
There is poetry in despair,
and we sang with unrivaled beauty,
bitter elegies of savagery and eloquence.
Of blue and grey.
Strange, we ran down desperate streets
and carved our names in the flesh of the city.
The sun has stagnated somewhere beyond the rim of the horizon
and the darkness is a mystery of curves and lines.
Still, we lay under the emptiness
and drifted slowly outward,
and somewhere in the wilderness
we found salvation scratched into the earth like a message.

miercuri, 19 august 2009

just like candy...


impactul substantzelor cu universul meu de aseara, inca mai ma zguduie si acum. Doamne, ce apus de soare ! Dar din tot haosul petrecut intre ochii mei, o singura amintire m-a marcat. Un set de buze blonde parca creat spre sfidarea mea, nu-mi venea sa cred cat de bine se asortau cu doi ochii albastrii ratacitzi.. a fost... defapt nici nu stiu ce a fost. tot ce sper e.. sa mai fie ! la primul contact vizual am simtzit ca un fior pe coloana. un sentiment pe care nu l`am mai trait de mult. de mult prea mult. a fost ceva special. parul, zambetul, ochii, miscarile suave ale trupului.. toate se aliniau ideal ! sau cel putzin in mintea mea imbacsita de fum.. asa parea.
oricat de greu imi parea, in lupta cu gravitatzia reuseam sa ma mentzin. pana la gust. cand am intalnit aroma, totul a explodat si implodat in mine deodata.
Ai intalnit pana acuma niste buze pe care dupa primul sarut sa nu le mai potzi abandona ?
as fi dat si o particica din sufletul meu pe care l`am ratacit de mult timp in urma, doar sa mai musc din buza ei de sus odata.
as fi spus ca a fost doar un trip frumos, dar prezentza ei era mult prea reala.
nici nu stiu cine esti... dar de parca ar conta.
oare daca ma arunc pe spate si ma scufund intre o mare de puff si fum. o sa reapari ?

sâmbătă, 15 august 2009

intre somn si pastile

iubito, tu nu stii ce demoni imi zac adanc sub fatza si stii ca par deosebit dar eu nu ma plac asa de mult, deci tu te-nseli amarnic asa ca pleaca de la usa mea. ce suflet deschis si nu desprinde buzele lipite de saruturi, de ce ?
Muzele mele te-or ucide, deci, vezi cine strica acum " Deschide ! "
Nu-mi esti tu singura si sigur ca sunt clipe cand ochii-mi car sticle de lacrimi, si ma prinde o palma calda si mi-e, din nou un dor de tine...
De noi si stele din retine acum ce curg sub ochii tai si ne vede si universul vesel dar...
Cand ma pierd de pieptul tau, Dumnezeu ma vinde. oricat tu ma vrei, eu nu itzi pot deschide.
Am ziua de ieri si am ziua de azi si maine-mi va fi prea frica sa te vad calm, iar ziua de-mi scazi din tine imi dau voie s-o port intre somn si pastile. Intre moarte si boala, intre creion si coala, intre palme si sfoara, intre verde si flama, intre cearcani si spoiala, intre iarna din mine si vara de afara, intre mine si monstrul ce am fost odinioara, intre o minciuna frumoasa si un "te iubesc" , tu ... iarta-ma, nu pot sa ma opresc !
Nu-mi deschide nu vreau sa ma regasesc, nu pot sa-mi gasesc cuvinetele ce...sub albastrul cerului tau stau moarte.

luni, 10 august 2009

macar scap odata de noi


El. Ce sa zic de el. E genul de baiat putin din toate, pasionat de bani marunti, marunt in randuri sparte. Nu stie pasii, calca pe varfuri orice dimineata si cand dezlipeste ochii realizeaza cate ii lipsesc din viata. E grea muzica poate, cere multe incepe dependenta, ca doar cand fumeaza halucinogen simte diferenta. Si uita, ca sunt palme ce-l iubeau mult de mult, o amintire, dar le simte pe obraji cand il lovesc alte femei sa-si vina-n fire. Isi respira portia de viata-n drum spre casa. Viata, acest traseu scump doare, speranta ca maine ea-l va iubi mai mult moare. Si tace, masina trece printr-o clipa, fier pe fier, scantei din cer si inima bate-n usi sa se deschida. Respira greu, cade-n genunchi, priveste-n jur, intinde mana catre ea si ea da pagina. Indiferenta, nici nu priveste la el, cum tremura si se taraste si e cam asa mereu. Aceasi poveste-n fiecare seara, acel el disperat si bolnav ce sta sa moara, aceasi ea plina de durere si timp. Acelasi scaun rece in care zac, fara sa zic nimic.

De ce?

Pai daca tu prietene, daca tu ti-ai privi trecutul in fata, nu ti-ar fi frica de ce vezi? Totul dus la extrem intr-un fel de mijloc de transport, spre un fel de casa. Mie-mi venea sa-mi ard degetele cu bricheta, sa ma trezesc, dar cine mai putea sa miste mainile. Cui ii mai pasa ca e un vis? Incertitudine, sentimente, scarbit de ce vedeam. Eram un regizor incompetent pentru doi monstrii sacri ai istoriei mele. Si stiam ca daca ii voi privi ma voi preface-n piatra, da m-am gandit ca poate, cine stie, imi pun astia un piedestal frumos si ma lasa intr-un loc linistit departe de galagie. Sa fiu un boem si trist, suport de porumbei.

Macar scap odata de noï.

luni, 27 iulie 2009

someone call the ambulance... theres gonna be an accident

never thought I'd get any higher, never thought you'd fuck with my brain. never thought all this could expire, never thought you'd go break the chain...


E visul credincios, castelul meu de scrum,
la fel ca ieri este şi azi, a fost şi mâine,
de nu vrei să mă asculţi ce-ţi spun, atunci…
citeşte-mi nebunia-n ochi, străine.

vineri, 24 iulie 2009

lipsa totala de inspiratzie...


just be yourself.
It doesn't matter if it's good enough for someone else...
de ce sa ne schimbam pentru altcineva ? de ce sa ne modelam dupa conturul altcuiva ?
Nu.. n`are rost.. si nu`i vad logica... dar poate ca la un moment dat, parea o idee relativ ok...
acum.. I'm just lill`o me..
I know I'm selfish, I'm unkind...
but you are the same...
asadar... eu o sa continui sa fiu acelasi nesuferit adorabil, iar tu.. vei continua sa fii aceiasi dama de pica plina de incredere si lipsita de scrupule... in final si la urma urmei.. cui`i pasa` ?
stau acum si ma holbez la monitorul asta infect incercand sa gasesc niste adjective pentru noi, pe care nici macar noi nu ni le atribuim.. ci restul lumii din jur.. care sa nu cumva sa crezi ca ei ar fi diferitzi...nu. sunt la fel ca noi... ei sunt scarbitzi de noi.. iar noi la randul nostru.. suntem scarbitzi de ei..
acum.. o sa fac ce e firesc si logic intr`o dimineatza de iulie caniculara`... adica.. o sa`mi bag un frappe in freza, o sa pun acelasi playlist plin de monotonie si de placebo sa deruleze... iar cu ultimile fortze.. o sa`mi rulez un cui.. acelasi zambet sarcastic si sec... va urez o zi buna`, caci eu stiu.. in sinea mea.. ca eu voi avea una :)

joi, 16 iulie 2009

trainspotting



"Choose life. Choose a job. Choose a career. Choose a family. Choose a fucking big television, Choose washing machines, cars, compact disc players, and electrical tin openers. Choose good health, low cholesterol and dental insurance. Choose fixed- interest mortgage repayments. Choose a starter home. Choose your friends. Choose leisure wear and matching luggage. Choose a three piece suite on hire purchase in a range of fucking fabrics. Choose DIY and wondering who you are on a Sunday morning. Choose sitting on that couch watching mind-numbing sprit- crushing game shows, stuffing fucking junk food into your mouth. Choose rotting away at the end of it all, pishing you last in a miserable home, nothing more than an embarrassment to the selfish, fucked-up brats you have spawned to replace yourself. Choose your future. Choose life... But why would I want to do a thing like that?
I chose not to choose life: I chose something else. And the reasons? There are no reasons. Who need reasons when you've got drugs ? "

miercuri, 15 iulie 2009

De-a v-aţi ascunselea cu ura...


" Vine in fuga pe un aer cald, stie ca tremur de frica dar, ce pot sa fac ?
Simt ura-n jurul meu, cum ma inghite si ma mistuie. Stau stana, o statuie si ea sta sa ma domine... unde esti tu Doamne cand Ura ma-ntreaba : " Te doare ? "


Îmi usucă lacrimi pe faţă şi-ngheaţă retina,
Ura din ochii mei trişti, se-ncheagă în vase şi vise
Ce se văd pe sub irişi, ca nişte şerpi în şiroaie
De sânge şi schelet, când mi se scurge sub frunte
Şi se scutură-n piept; suspin în şoaptă când
Apasă pe clavicule, ca-n scuturi cu arme,
Când trece prin ţesuturi şi surpă arterele,
Ca prin ziduri, spre atrii şi ventricoli cu rele-n,
Toate direcţiile, le dislocă şi vascularizaţile,
De ţin în dinţi dorinţe-mi, ies din minţi...
"Simţi şi tu ce frig e aici afară?"

Pacea doarme, dezbrăcată pe o coală,
Crucea zace, obosită de ocară,
Moarte plânge, pe o sfoară,
Lumea cade ca o toamnă,
Peste ură.

Domnişoara mea cu ochi de sârmă.

Îmi urcă ura treptat în trup, în carne, ca prin canale care irigă din pământ,
Şi ca un val urât, vine şi începe de la sol şi-n mine intră prin călcâi, când,
Cad uşor...

Ce cale calc? "Ce corp cald mă ţine?" şi ura-mi urcă-ncet în spre tendonul lui Ahile,
Şi-mi tremură genunchii, deshidratat de furie şi spânzurat de o funie, din litere,
O poezie din aritmie.
Şi simt că-s controlat de-i tremur, din picioare până în corzi vocale Doamne,
Că iar calcă, ea pe trepte, ura-n corp şi urcă tot mai sus în pântec, mă spintecă,
Mă consumă de sunet.

Că-s jumate-n ură de la piept în jos, doare aşa de tare; îmi plânge în nervi
Şi-n membrane, mă-mbracă-n braţe şi zale, îmi merge-ncet prin coloană,
Prin trup doar coridoare; şi ea aleargă zâmbitoare, pe lacrimi reci de sare,
Dintr-un vârf în altul, prin nervi, vase şi fascicole, oase şi tendoane,
Fibre musculare şi sunt toate din cale afară de murdare. De ură...

Sisteme imunitare se consumă, mă mut în starea de impuls
Şi privesc, mă satur de joc, deschid şi-ncerc să o găsesc.
"Să mă găseşti?"
Te caut draga mea ca un nebun prin mine. Unde eşti?

Vin în fugă pe un aer cald, ştiu că,
Tremuri de frică dar, ce pot să fac?
Vine în fugă pe un aer cald, ştie că,
Tremur de frică dar, ce pot să fac?

Simt ura-n jurul meu, cum mă sărută şi mă mângaie-n privire,
Stau stană, o statuie şi ea cască să mă învie, în final, în fine...
Unde eşti Doamne, când Ura mă-ntreabă: "Vrei să faci dragoste cu mïne?"

marți, 14 iulie 2009

Doua maini...

"Dacă speranţa ar fi o mână
Şi disperarea ar fi
Cealaltă,
Sprijinindu-mi capul în ele
Voi putea suporta mai bine
Plecările
Şi reîntoarcerile tale
Definitive şi inutile,
Aşa cum privesc răsăriturile
Prăbuşindu-se în dimineţile fade,
Transformate în linii subţiri
Desenate pe pupilele mele,
Ce-aştepta neclipite
Din nou şi mereu,
O şoaptă de împlinire
Sau poate mult mai mult,
O altfel de iubire.

Făcusem o religie din tine,
Încantată într-o limbă moartă,
Aşa cum sunt,chiar de nu-ţi par,
Prea bătrăn şi definitiv ascuns
În tine. "

forbidden snowflake...

What's wrong with this picture?